Cercetarea științifică - componentă fundamentală în dezvoltarea USMF „Nicolae Testemițanu”

Pe parcursul activității timp de 76 de ani, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a înregistrat o dezvoltare fulminantă a domeniului cercetării științifice, fapt ce se datorează spiritului inovator al predecesorilor care au pus bazele medicinei autohtone, interesului sporit pentru cercetare a cadrelor științifico-didactice, precum și prioritizării sectorului de către echipele manageriale ale Universității care s-au perindat de-a lungul anilor.

Filele istorice atestă că, în perioada 1945-1959, responsabili de activitatea ştiinţifică a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (ISMC, actualmente USMF „Nicolae Testemițanu”) au fost prorectorii: Nikolai Kornetov, Alexei Lavrentiev, Boris Şarapov, Nikolai Starostenko, Vasili Cernov și Vasili Kuprianov, care au inițiat și stimulat cercetările ştiinţifice în primii 15 ani de activitate a instituției, în special prin implicarea tinerilor. În anul 1952, Consiliul știinţific al ISMC a fost abilitat să coordoneze susţinerea tezelor de doctor la 16 discipline medicale.

Astfel, până în anul 1959 au susţinut tezele de doctor 73 de cadre didactice, majoritatea fiind absolvenţi ai altor instituţii de profil din URSS. Prima care a susținut teza de doctor a fost Natalia Gheorghiu (1948), urmată de I. Vilderman, I. Kirniceanski, M. Dukelskaia, A. Aptekareva, Z. Gorbuşina, L. Şuleak ş.a. Dintre absolvenţii ISMC, primii care au susţinut tezele de doctor au fost: Vasile Anestiadi (morfopatologie), Stepan Luţenco (chirurgie), Galina Malîşeva (obstetrică şi ginecologie), Constantin Ţîbîrnă (chirurgie), ulterior Pavel Bâtcă, Roman Coşciug, Gheorghe Paladi, Victor Jiţa, Petru Lecari ş.a. Teze de doctor habilitat în ştiinţe medicale au susţinut doi conferenţiari – Natalia Gheorghiu şi Leonid Şuleak. În primii ani postbelici (1945-1947), foarte mulţi tineri înmatriculaţi la ISMC au devenit ulterior renumiţi savanţi, eminenţi medici militari şi medici practicieni, conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare. O mare parte dintre aceştia au instruit noi generaţii de specialişti, care, la rândul lor, au devenit personalității notorii în domeniu. Din primele trei promoţii de medici (1950, 1951, 1952) au fost promovaţi 85 de tineri, care mai târziu au devenit şefi de catedre, doctori habilitaţi în ştiinţe medicale, profesori universitari, academicieni, care au dus faima medicinei autohtone în lume.

Între anii 1960-1994 a continuat antrenarea mediciniștilor în activități de cercetare în cadrul Societăţii Știinţifice a Studenţilor. În anul 1967 a fost fondat Laboratorul Central de Cercetări Ştiinţifice pentru extinderea posibilităţilor de cercetare la catedre. În perioada 1961-1975 a luat amploare procesul de pregătire a cadrelor didactice şi ştiinţifice prin aspirantură și doctorantură. În doar 10 ani (1966-1975) au susţinut tezele de doctor 305 persoane, dintre care 281 au obţinut gradul ştiinţific de doctor şi 24 – gradul științific de doctor habilitat în științe medicale. Aceste rezultate se datorează în mare parte profesorului Nicolae Testemițanu, care, în calitate de rector, iar mai târziu – de ministru al sănătății, a orientat un număr mare de tineri medici să meargă în aspirantura şi doctorantura în centre științifice din URSS. Revenind în țară, aceștia s-au încadrat cu succes în activitatea științifico-didactică a Institutului. Între anii 1960-1990, activitatea de cercetare în cadrul tuturor facultăților și catedrelor s-a desfășurat sub îndrumarea  prorectorilor: Evgheni Kucinski (1959-1961), Alexei Molohov (1961-1962), Vasile Anestiadi (1962-1963), Andrei Zorchin (1963-1968), Natalia Gheorghiu (1968-1969), Boris Golea (1969-1979), Stanislav Poliuhov (1979-1981), Valentina Halitov (1981-1986) și Victor Remizov (1987-1990).

După proclamarea independenţei Republicii Moldova, activitatea de cercetare a fost dirijată timp de peste 20 de ani (1991-2013) de către prorectorul pentru activitatea științifică, profesorul Viorel Prisacari, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Au fost extinse oportunitățile de colaborare ştiinţifică cu specialiştii din alte ţări, fiind posibilă şi efectuarea vizitelor savanţilor străini în instituțiile medicale din țară. Astfel, într-o perioadă de doar patru ani (1991-1994), au fost organizate 44 de congrese, conferinţe şi simpozioane internaţionale şi naţionale, fiind consolidate relațiile savanţilor medici autohtoni cu specialişti din Austria, România, Bulgaria, SUA, Olanda, Germania, Turcia ș.a.

Cadrele didactice de la catedrele fundamentale şi clinice şi-au extins spectrul cercetărilor ştiinţifice. Doar în anii 1980-1994, în practica medicală au fost implementate peste 900 de metode noi de diagnostic, tratament şi profilaxie, precum şi brevete de invenţie. Au fost publicate: 260 de monografii, manuale şi cursuri didactice, 1350 de articole științifice şi peste 290 de elaborări metodice. 

Un eveniment important pentru comunitatea ştiinţifică a fost fondarea, în 1993, a Secţiei de ştiinţe medicale în cadrul AȘM, care a integrat și a valorificat activitatea de cercetare a tuturor instituţiilor medicale din republică. Primul academician coordonator al secţiei respective a fost profesorul universitar Gheorghe Ghidirim, ministru al sănătăţii, iar profesorul Gheorghe Baciu a îndeplinit funcția de secretar ştiinţific (1993-1997). În același an au fost înființate primele consilii ştiinţifice naţionale de susţinere a tezelor de doctor în domeniile: Medicină preventivă, Medicină internă și Medicină chirurgicală. Acest fapt a stimulat susţinerea tezelor de doctor în rândul savanților și cercetătorilor din mediul universitar, doar în primii ani, 1993 și 1994, au fost susţinute 56 de teze de doctor în științe, dintre care 10 – de doctor habilitat.

Între anii 1995-2015, sub conducerea rectorului Ion Ababii, politica instituțională a fost orientată spre integrarea educaţiei prin cercetare ştiinţifică şi inovare în contextul tendinţelor de dezvoltare a ştiinţei mondiale, cu repercusiuni benefice asupra procesului de instruire curentă şi pregătirii studenţilor. Activitatea științifică se realizează în cadrul a 23 de laboratoare și două centre științifice, precum și la catedrele fundamentale și clinice. Pentru eficientizarea activității științifice, în anul 2014 a fost creat Departamentul Știință, condus de către profesorul universitar Ghenadie Curocichin, cu scopul de a monitoriza activitatea de cercetare a subdiviziunilor universitare. În anii 1995-2015, arealul activităţilor de cercetare la USMF „Nicolae Testemiţanu” s-a amplificat esenţial. Generaţiile noi de cercetători aplică metode avansate şi algoritmi pentru explicarea diferitor fenomene etiopatogenetice şi reacţii adverse ale organismului uman, implementează metode moderne de diagnostic, tratament şi profilaxie a diferitor boli şi procese patologice.

Performanțele cercetătorilor ştiinţifici ai USMF „Nicolae Testemiţanu” obținute în această perioadă se datorează profesionalismului managerial al prorectorilor pentru activitate ştiinţifică – profesorii universitari Viorel Prisacari (1991-2013) şi Gheorghe Rojnoveanu (2013-2019). Până în anul 2015, a funcţionat separat Secţia doctorat şi masterat, condusă, succesiv, de către profesorii universitari Constantin Eţco, Emil Ceban şi Olga Tagadiuc. În anii 1995-2005, direcțiile de cercetare se axau pe aspecte sociale, de igienă și de asistență medicală; ocrotirea sănătății mamei și copilului; patologia gastrointestinală, inclusiv hepatologia; patologia cardio- și cerebrovasculară; patologia infecțioasă; elaborarea și producerea preparatelor medicamentoase; traumatismele și consecințele lor; afecțiunile stomatologice și mecanismele morfofiziologice ale proceselor patologice.

În următorul deceniu, au fost intensificate cercetările științifice preponderent în următoarele domenii: mecanismele morfofiziologice ale proceselor patologice; determinarea  factorilor de risc; elaborarea metodelor noi de diagnosticare, tratament și profilaxie a afecțiunilor stomatologice; elaborarea, studierea, standardizarea și implementarea medicamentelor autohtone din materie primă locală. În această perioadă, peste 520 de savanţi au susţinut tezele de doctor în ştiinţe și 80 – de doctor habilitat. Numărul brevetelor de invenţie în domeniul medicinei a depăşit cifra de 400. La expoziţiile internaţionale, savanţii noștri au obţinut peste 300 de medalii de aur, circa 200 de medalii de argint, 120 de medalii de bronz și peste 380 de diplome de menţiune. La capitolul invenţiilor, cele mai mari succese le-au obţinut: academicianul Valeriu Rudic (microbiologie), membrii corespondenţi ai AŞM Viorel Prisacari (epidemiologie) şi Victor Ghicavîi (farmacologie); profesorii universitari Valentin Gudumac (biochimie), Gheorghe Anghelici (Laboratorul de hepatochirurgie) ș.a. În cadrul Expoziției Internaționale „Infoinvent 2013”, Gheorghe Anghelici, șeful Laboratorului de hepatochirurgie, a fost desemnat Laureat al Premiului Mare al Guvernului Republicii Moldova cu titlul „Celui mai dotat inventator al anului” – distincție acordată pentru elaborarea şi implementarea în clinică a metodelor noi de hemostază, inclusiv de imunostimulare locală a ţesutului hepatic, în hemoragiile variceale şi erozivulceroase, în colecistectomia celioscopică la cirotici, în ulcerele trofice ale membrelor inferioare la diabetici etc.

Activitatea multor savanţi ai Universităţii a fost înalt apreciată de conducerea ţării. Profesorilor universitari Victor Ghicavîi, Diomid Gherman, Gheorghe Paladi, Anton Spânu, Vladimir Hotineanu, Mark Ştemberg ș.a. le-a fost decernat Premiul de Stat al RM în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Laureaţi ai Premiului Naţional au devenit profesorii: Ion Ababii, Gheorghe Ghidirim, Pavel Ciobanu, Viorel Nacu, Filip Gornea, Boris Topor, Oleg Lozan, Ion Bahnarel. În perioada 1995-2015, angajaţii catedrelor şi subdiviziunilor de cercetare ale USMF „Nicolae Testemiţanu” au elaborat şi au publicat peste 330 de monografii, cca 350 de manuale, compendii şi ghiduri practice, circa 1000 de lucrări metodice. Până în 2014, anual, se edita culegerea de lucrări Anale ştiinţifice ale colaboratorilor şi studenţilor USMF „Nicolae Testemiţanu”. În octombrie 2014 a fost lansată o nouă publicație științifică – Revista de știinţe ale sănătăţii din Moldova („Moldovan Journal of Health Sciences”), cu apariție trimestrială, editată în limbile română și engleză, redactor-șef – profesorul universitar Adrian Belîi. 

Activitățile științifice, inclusiv forumurile naționale și internaționale, dezvoltă abilitățile de cercetare ale viitorilor medici și farmaciști. În 2006, un grup de entuziaşti, în frunte cu preşedintele Congresului Andrei Mecineanu, a convocat studenţii şi tinerii medici din Republica Moldova la primul congres – MedEspera 2006, la care au participat circa 250 de mediciniști din ţară şi de peste hotare (din 10 ţări). Forumul se desfășoară la un interval de 2 ani, iar începând cu ediţia a IV-a (2012), lucrările congresului sunt organizate de către Asociaţia Studenţilor şi Rezidenţilor în Medicină din Moldova. 

În anii 2005 şi 2010, activitatea ştiinţifică a Universităţii a fost acreditată de către Consiliul Naţional de Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova cu calificativul Organizaţie cu recunoaștere internaţională (categoria A). În anul 2005, pentru activitate inovaţională productivă, instituția a fost premiată cu Trofeul Organizaţiei Mondiale a Proprietății Intelectuale. În perioada respectivă, activitatea de cercetare ştiinţifică se desfășoară conform obiectivelor trasate în Strategia de dezvoltare a USMF „Nicolae Testemițanu” pentru anii 2011-2020, la baza acesteia fiind: sporirea relevanţei, asigurarea calităţii şi eficacităţii în procesul de cercetare şi inovare; transferul cognitiv şi tehnologic în procesul educaţional şi în aplicaţiile practice; dezvoltarea resurselor umane și racordarea cercetării la sistemul european de valori. Toate acestea, în ultimă instanţă, au drept scop recunoaşterea performanţelor în cercetare şi încadrarea acestora în aria europeană a cercetării.

Perioada 2015-2020

Pentru a spori calitatea lucrărilor științifice elaborate în cadrul Universității, în anul 2015 a fost implementat Programul de evaluare antiplagiat a tezelor de doctor, de doctor habilitat și a articolelor înaintate spre publicare în „Revista de Știinţe ale Sănătăţii din Moldova”, până în prezent fiind evaluate cca 450 de lucrări științifice.

În același an, a fost înființată Școala doctorală în domeniul Științelor medicale, în consorțiu cu alte opt instituții de cercetare, responsabilă de organizarea studiilor la nivelul ciclului III universitar – doctorat și a studiilor postuniversitare prin postdoctorat, condusă de conferențiarul universitar Olga Tagadiuc, doctor habilitat în științe medicale.  Școala doctorală reprezintă o componentă indispensabilă a procesului de cercetare și de formare a cadrelor științifice, fiind cea mai mare din republică. În prezent aici își fac studiile 370 de studenți-doctoranzi. Actualmente directorul Școlii doctorale este profesorul universitar Lilian Șaptefrați, doctor habilitat în științe medicale.

În anul 2016, Consiliul Naţional de Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova a evaluat Universitatea pe domeniul cercetare, atribuindu-i, de asemenea, calificativul A la următoarele profiluri: medico-biologic, medicină internă, chirurgie, sănătatea mamei şi copilului, sănătate publică şi management, stomatologie și farmacie.

În același an, Comisia Europeană a acordat Universității  logoul Excelența resurselor umane în cercetare, care reflectă angajamentul USMF „Nicolae Testemițanu” pentru îmbunătățirea continuă a politicilor de resurse umane în cercetare în conformitate cu Carta europeană a cercetătorilor și Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor. Deținerea logoului Excelența resurselor umane în cercetare conferă instituţiei noastre un indicator mai înalt de performanţă, un grad sporit de credibilitate, vizibilitate şi transparenţă la nivel extern, oferă mai multe oportunități de stabilire a parteneriatelor cu instituţii similare din străinătate și un avantaj în procesul de evaluare a proiectelor înaintate la nivel naţional şi internaţional.

În anul 2017 au fost publicate 1702 lucrări ştiinţifice, inclusiv 18 monografii și capitole în monografii, 13 manuale, 17 ghiduri practice şi compendii, 5 culegeri naționale, 44 de elaborări metodice, 37 de protocoale clinice; 806 articole, dintre care 34 cu factor de impact; 15 – în reviste indexate în SCOPUS, 406 – în reviste naţionale recenzate, 67 de articole – în culegeri internaţionale, 87 – în culegeri naționale, 149 în alte reviste internaționale şi 23 – în cele naţionale, 25 de publicații electronice peste hotare. Au fost publicate 762 de teze ale comunicărilor ştiinţifice, inclusiv 620 în ediţii internaţionale şi 141 – în ediţii naţionale. Cercetătorii științifici de la Universitate au participat la forumuri internaţionale cu 300/240 rapoarte/postere şi la cele naționale cu 575/94 rapoarte/postere. Participarea inventatorilor noștri la șase expoziții internaționale a rezultat cu 60 de medalii, inclusiv: 42 de aur, 15 de argint, 3 de bronz şi 76 de diplome şi trofee speciale. Totodată, au fost înaintate 13 cereri de brevet, fiind obţinute 18 brevete de invenţii (inclusiv în colaborare cu alte instituții de cercetare), 87 de certificate de inovator și 18 certificate cu drept de autor.

În 2018 s-a desfășurat ediția a 6-a a Congresului Internațional al studenților și tinerilor medici – MedEspera, care în premieră s-a desfășurat integral în limba engleză și la care au participat 850 de delegați din 7 țări.

O altă realizare importantă ține de demersurile înaintate de către administrația USMF „Nicolae Testemițanu” pentru aderarea Republicii Moldova la statutul de membru al Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie (ICGEB), care oferă numeroase oportunități: pregătirea cadrelor științifice; burse de cercetare în centre de excelență internaționale; transferul biotehnologiilor de ultimă oră în RM și USMF; dezvoltarea conexiunilor internaționale (filialelor) prin intermediul ICGEB; acces la infrastructură excelentă de cercetare de nivel internațional și expertiză internațională în propriile cercetări. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 293 din 29.11.2018 pentru aderarea Republicii Moldova la statutul Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie. În consecință, Republica Moldova devine membru cu drepturi depline a ICGEB din 6 martie 2019, iar USMF „Nicolae Testemițanu” reprezintă punctul național de contact, responsabil pentru colaborarea cu organizația. În acest context, a demarat o serie de activități și acțiuni menite să fortifice colaborarea cu ICGEB. În urma acestei decizii, Universitatea a inițiat un șir de proiecte de cercetare și conferințe științifice cu participarea experților în virusologie de talie mondială. Datorită acestei colaborări, USMF „Nicolae Testemițanu” este prima instituție din țară care a înregistrat, în premieră, datele despre genomul complet SARS-CoV-2 în Repozitoriul internațional GISAID.

În acest context, în data de 22 septembrie 2020 s-a desfășurat o teleconferință cu genericul „Primele rezultate ale secvențierii complete a genomului virusului SARS-CoV-2 din Republica Moldova și colaborări viitoare”, cu participarea profesorului Alessandro Marcello – liderul grupului de cercetători din cadrul Laboratorului de Virologie Moleculară al ICGEB. Proiectul de cooperare „Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică pentru combaterea COVID-19 și a altor epidemii”, lansat la 1 februarie 2021, este implementat de către ICGEB și USMF „Nicolae Testemițanu”, cu sprijinul Regiunii autonome italiene Friuli-Veneția Giulia. Toți partenerii implicați în proiect vor contribui în comun la îmbunătățirea cercetărilor în domeniul bolilor infecțioase și sistemelor de supraveghere a sănătății și vor institui  adoptarea deciziilor bazate pe dovezi de către autorități și decidenți în domeniu din Republica Moldova.

În ultimii ani, cercetarea constituie unul dintre segmentele prioritare de activitate pentru dezvoltarea USMF „Nicolae Testemițanu”, domeniu gestionat de către academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare. În acest sens a fost elaborată și aprobată Strategia de fortificare a domeniului cercetării și inovării până în anul 2030 (Decizia Senatului nr. 5/1 din 28 mai 2020), ce se axează pe principiul educație prin cercetare, și reprezintă o provocare pentru comunitatea universitară. Odată cu aprobarea acestei strategii, la USMF „Nicolae Testemițanu” a demarat un șir de evenimente cruciale menite să creeze un mediu favorabil pentru sporirea eficienței, relevanței și competitivității activității de cercetare și inovare la nivel național și internațional.

Astfel, în anul 2020 Departamentul Știință a fost reorganizat în Departamentul Cercetare, fiind condus de conferențiarul universitar Elena Raevschi, doctor habilitat în științe medicale. Totodată, prin Ordinul rectorului nr. 188-A din 26 august 2020, a fost fondat Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate, care are drept scop sporirea nivelului cercetărilor în domeniul sănătății și medicinei, în conformitate cu rigorile europene, și implicarea subdiviziunilor de cercetare în rețelele regionale și internaționale de valori științifice și transfer tehnologic, în vederea sporirii vizibilității instituționale pe plan internațional. Institutul are un potențial de 20 de subdiviziuni, 5 centre științifice ce înglobează 23 de laboratoare de cercetare, Biobanca, Vivariul și Secția de transfer tehnologic și incubator inovațional. Au fost elaborate studiul de fezabilitate și proiectul de reconstrucție a edificiului ce va găzdui Centrul de Cercetare în domeniul Sănătății și Biomedicinei.

În anul 2020 a fost organizat Congresul științific consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF „Nicolae Testemițanu”, care a pus accentul pe viziuni interdisciplinare largi, cu tangențe atât în domeniul medical, cât și în alte domenii în vederea comunicării și colaborării cu savanți și specialiști de pe glob. A fost un eveniment de anvergură pentru întreaga comunitate academică și cea medicală din țară, care a reușit să îmbine armonios maturitatea, tradiția, experiența, ambiția și focalizarea tinerilor medici și cercetători pe proiecte științifice de viitor. Lucrările Congresului au înregistrat: peste 100 mii de vizualizări, participanți din 29 de țări, 320 de moderatori și speakeri naționali și 31 – internaționali. Un adevărat tezaur l-au reprezentat cele 184 de articole, sinteze din literatura de specialitate, articole originale, note tehnice, eseuri, cazuri clinice etc., materializate pe paginile a șapte reviste științifice de profil din Republica Moldova, sub formă de ediții speciale, cu includerea lor ulterioară în Repozitoriul instituțional.

La 20-22 octombrie 2021, în cadrul Zilelor Universității s-a desfășurat Conferința științifică anuală cu genericul „Calitate, Excelență, Performanță”, ce a pus accent pe colaborarea cu diaspora medicală. Astfel, au fost organizate patru prelegeri tematice magistrale sub genericul State of the Art, la care au participat speakeri de peste hotare. Conferința a întrunit participanți din 17 țări, 320 de moderatori și 220 de speakeri naționali și 4 internaționali. Transmisiunea live a lucrărilor Conferinței a sporit vizibilitatea pe site-ul Universității, pe pagina de Facebook, pe Privesc.eu și pe pagina web a conferinței – circa 100 mii vizualizări înregistrate. Programul științific al conferinței a cuprins 25 de cursuri educaționale și workshopuri medicale, focalizate pe componenta aplicativă ce vine să îmbunătățească competențele specialiștilor de profil: chirurgie, farmacie, stomatologie, medicină internă, sănătatea mamei și a copilului, sănătate publică, științe medico-biologice fundamentale, la care au participat peste 1800 de persoane.

În cadrul conferinței a fost organizată o masă rotundă cu genericul „Rețeaua medicală DiaMed.MD – instruire prin cercetare în era internaționalizării”. Evenimentul a fost moderat de către rectorul Universității, profesorul Emil Ceban, și de academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare. La eveniment au participat diaspora medicală din Germania, SUA, Franța, România,  Federația Rusă, Marea Britanie, precum și reprezentanți ai Biroul Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat. Participanții au abordat următoarele subiecte: formarea unui spaţiu virtual de dialog şi colaborare între cercetătorii din domeniul științelor medicale – absolvenți ai Alma Mater, stabiliți atât în țară, cât și în străinătate; determinarea modalităților prin care diaspora poate contribui la excelența în cercetare a Almei Mater și la evoluția cercetărilor biomedicale din Republica Moldova; aprecierea eventualelor mecanisme de interacțiune dintre colegii care activează în străinătate și administrația USMF „Nicolae Testemițanu”.

Un pas important a fost încheierea Acordului de colaborare (4 iunie 2021) între BRD și USMF „Nicolae Testemițanu” în scopul promovării și recunoașterii potențialului diasporei medicale pentru dezvoltarea țării de origine. Un rol aparte îl are dezvoltarea și consolidarea DiaMed.MD – Rețeaua diasporei medicale originare din Republica Moldova.

Prin susținerea acestei inițiative, BRD își propune crearea unui mecanism permanent de cooperare între comunitatea medicală constituită din conaționalii noștri, care activează în afara țării, Guvernul Republicii Moldova, mediul academic și tinerii din țară, care studiază medicina peste hotare, facilitând implementarea unor activități comune în sfera consultării propunerilor de politici, cercetării și inovării – publicații, proiecte, schimb de opinii etc.

În prezent, potențialul științific al Universității este reprezentat de: 171 de doctori habilitați în științe, 534 – doctori în științe, precum și 12 academicieni și membri corespondenți ai AȘM, un membru de onoare al AȘM, 15 laureați ai Premiului de Stat în domeniul științei și tehnicii și 39 – deținători ai titlului „Om Emerit”. 

Cercetarea, inovarea și transferul tehnologic este unul din cele nouă domenii cheie, incluse în Planul strategic de dezvoltare a instituției în perioada 2021-2030, aprobat de Senatul universitar la ședința din 27 mai 2021. Astfel, USMF „Nicolae Testemițanu” își propune drept obiectiv primordial, pentru următorii 10 ani, racordarea domeniului cercetare și inovare la cerințele contemporane, în corespundere cu rigorile  europene, prin fortificarea coordonării proceselor de cercetare în organizarea lor pe verticală și pe orizontală.